Home / De ce tușesc?
Tusea este un mecanism natural de apărare pus în aplicare de organismul nostru.
Cunoaștem cu toții aspectul său cel mai supărător, mai ales atunci când devine persistentă. De fapt, tusea joacă un rol important pe care trebuie să îl cunoaștem și să ni-l amintim atunci când apare.
Fie că este un reflex sau o acțiune involuntară, tusea nu este altceva decât o manevră forțată de expulzare a aerului din plămâni. Prin tuse, curățăm căile respiratorii de orice substanțe străine și/sau iritante prezente. Un rol deosebit de important îl joacă membrana mucoasă a căilor respiratorii superioare. Aceasta este, de fapt, prima noastră barieră de protecție. În momentul în care intră în contact cu substanțe iritante, mucoasa trage un semnal de alarmă, inflamându-se și provocând tuse.
Pot exista diferite tipuri de tuse, fiecare dintre ele având cauze și motive diferite.
Vorbim despre tuse seacă atunci când nu există producție de mucus sau flegmă. În acest caz, tusea este declanșată de iritarea și inflamarea căilor respiratorii superioare de către virusuri, bacterii sau agenți iritanți. Este deosebit de sâcâitoare și apare, în general, în primele zile ale infecțiilor virale din nas și gât. Tusea seacă poate fi însoțită de iritație și furnicături în gât și poate să apară mai ales noaptea, tulburând somnul și provocând oboseală și iritabilitate în timpul zilei.
Pe de altă parte, vorbim despre tuse productivă sau cu expectorații atunci când există o producție crescută de mucus sau flegmă. Acest tip de tuse poate fi o evoluție a tusei seci, atunci când inflamarea căilor respiratorii superioare implică producția unui mucus mai dens și mai vâscos, care curge din nas către faringe, unde stagnează.
Tusea productivă poate apărea totodată și drept consecință a unor boli infecțioase acute și cronice ale căilor respiratorii inferioare (trahee, bronhii și plămâni) care determină producerea de mucus. Din acest motiv, este important să luăm în considerare orice alte semne clinice care o pot însoți, în special dificultăți respiratorii și/sau febră și/sau flegmă purulentă și să consultăm un medic pentru a investiga cauza tusei și pentru a primi un tratament corect.
În unele cazuri, tusea poate deveni mai rezistentă și parcă nu vrea să ne lase sub nicio formă. Disconfortul cauzat de tuse devine deosebit de neplăcut, deoarece se prelungește în timp. Se poate vorbi despre tuse acută când durata nu depășește două săptămâni și de tuse persistentă când problema durează până la patru săptămâni. Și tusea persistentă poate fi productivă sau seacă și se poate datora unor probleme diferite.
Tusea devine persistentă atunci când se declanșează un fel de cerc vicios, din cauza căruia devenim mai sensibili la situațiile de mediu (frig, mediu uscat și poluat), care scad pragul de apariție a impulsului de a tuși. Este foarte important să observăm dacă sunt prezente și alte simptome care însoțesc tusea. În astfel de cazuri, este bine să consultăm un medic pentru a identifica în mod corect cauza.
Suferința pricinuită de tuse nu ne părăsește, din păcate, nici măcar noaptea. De fapt, poate deveni chiar atât de deranjantă încât nu mai putem dormi. Acest lucru se întâmplă atât la copii, cât și la adulți. Nevoia constantă de a tuși provoacă treziri repetate și întreruperea somnului, ceea ce are un impact negativ asupra zilelor noastre.
Dar de ce tușim mai mult când stăm culcați? Cu siguranță, poziția culcată, care favorizează comprimarea căilor respiratorii, îngreunează respirația. Mai ales în prezența inflamației, a flegmei și a agenților iritanți, funcția căilor respiratorii poate deveni și mai dificilă, iar acest lucru intensifică frecvența tusei. Totodată, acumularea de mucus în căile respiratorii este facilitată în timpul somnului, determinând un stimul puternic de a tuși. De asemenea, obiceiul de a respira pe gură în timpul somnului și mediile uscate pot favoriza deshidratarea mucoaselor căilor respiratorii superioare, producând iritație și, așadar, tuse. În sfârșit, tusea nocturnă ar putea fi cauzată de contactul cu substanțe iritante (fum de țigară) sau cu alergeni (ingrediente ale detergenților sau balsamurilor de rufe utilizate la spălarea lenjeriei de pat, acarieni sau polen în pernă etc.).
De câte ori ni s-a întâmplat să ne îngrijorăm pentru că micuțul nostru tușește?
Aceasta este o afecțiune foarte frecventă în copilărie, care poate afecta ziua și chiar odihna întregii familii.
În astfel de cazuri, este firesc să ne întrebăm: ce să fac când copilul tușește?
Primul lucru de știut este că tusea poate fi un simptom al mai multor boli, de aceea, este important să observați dacă este sau nu însoțită de alte simptome.
Foarte des, tusea este asociată cu infecțiile acute comune de la nivelul căilor respiratorii superioare, cum sunt bolile virale și/sau răcelile: în aceste situații, nu reprezintă un motiv deosebit de îngrijorare.
Pot exista cazuri mai limitate în care tusea poate indica prezența unei afecțiuni mai importante și, prin urmare, este bine să consultați medicul.
Tusea la copii poate fi clasificată în mai multe moduri, în funcție de criteriul avut în vedere: cauzele care o declanșează, durata sa sau caracteristicile sale. Dacă se ia în considerare durata, la copii, se definește tuse acută tusea care nu durează mai mult de două săptămâni, respectiv tuse cronică atunci când durează mai mult de patru săptămâni. Este important să se verifice cauzele tusei cronice, deoarece aceasta poate fi determinată de afecțiuni specifice, de exemplu: reflux gastroesofagian, astm bronșic etc.
Mai ales în perioada școlară, se întâmplă deseori ca medicii pediatri, în practica lor zilnică, să vadă copii cu tuse care durează de mult timp, chiar și de câteva luni. De foarte multe ori, aceste afecțiuni nu constituie forme cronice, ci, mai degrabă, episoade acute care se repetă și uneori se suprapun din cauza expunerii continue la microbi la care sunt supuși copiii care frecventează comunitățile școlare (în mod normal, copiii pot avea până la 6-8 infecții respiratorii pe an). Acest lucru se observă mai ales la copiii cu vârsta cuprinsă între 2 și 4 ani. La fel ca la adulți, vorbim despre tuse seacă atunci când nu există producție de mucus sau flegmă. Acest tip de tuse deosebit de sâcâitoare este foarte frecventă la copii și apare, în general, în primele zile ale infecțiilor virale ale nasului și gâtului. Ulterior, inflamația cauzată de virus determină producția unui mucus mai dens și mai vâscos, care curge din nas către faringe, unde stagnează, provocând acel tip de tuse care la vârsta pediatrică este denumită tuse cu expectorații. Așadar tusea cu expectorații la copii (definită și „productivă” în limbajul curent) este cauzată de dificultatea copilului de a înghiți și/sau a expectora secrețiile de mucus care provin de la nas.